Alegerea celui mai avantajos regim de impunere aplicat drepturilor de autor

Pe langa veniturile din salarii platite de angajatori salariatilor acestora, o serie de venituri pot fi platite persoanelor fizice in virtutea unor alte tipuri de relatii contractuale, persoanele juridice avand simpla calitate de platitori de venituri si obligația de reținere la sursa a impozitului datorat de persoana fizica.

Daca in anul 2016 are loc eliminarea retinerii la sursa pentru renumitele conventii civile, acest mecanism de plata a impozitului este pastrat in ceea ce priveste drepturile de proprietate intelectuala. Chiar mai mult, drepturile de proprietate intelectuala primesc un tratament aparent mai avantajos decat cel de anul trecut, dat fiind majorarea cotei forfetare de cheltuieli de la 20% la 40%, insa influenta noilor modificari trebuie privite in ansamblu, intregul algoritm de calcul fiind determinant in identificarea vreunui avantaj fiscal sau celei mai favorabile modalitati de impunere.

Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri realizate din valorificarea drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor, brevete de inventie, desene si modele, marci si indicatii geografice, topografii pentru produse semiconductoare si altele asemenea. Dintre acestea, drepturile de autor sunt de departe cele mai cunoscute si utilizate, incat chiar definitia drepturilor de autor din Legea nr. 8/1996 a fost preluata si in cuprinsul Codului fiscal.

Veniturile din drepturi de autor se vor supune si potrivit noului Codul fiscal regulilor cuprinse in Capitolul II al Titlului dedicat Impozitului pe venit renumerotat Titlul IV, fiind considerate ca si pana in prezent venituri din activitati independente.

Articolele 70 - 73 din noul Codul fiscal identifica metodele de determinare a venitului impozabil pentru aceste tipuri de venituri, aceasta categorie de persoane avand dreptul sa opteze catre impunerea anticipata, ca si pana acum in cota de 10% cu stabilirea de diferente ulterior depunerii Declaratiei privind veniturile realizate, sau catre impunerea finala care se dovedeste a fi tot atat de avantajoasa.

Asa cum aminteam, prima observatie la citirea noului Cod fiscal vizeaza modificarea algoritmului de calcul al venitului net anual realizat de persoanele fizice din drepturi de proprietate intelectuala. Astfel, incepand cu veniturile din drepturi de autor platite din luna ianuarie 2016 se va acorda o cheltuiala forfetara deductibila de 40% din venitul brut fata de deducerea a 20% din venitul brut sau 25% din venitul brut in cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala si a contributiilor obligatorii platite, cat este admis in prezent.

Insa, majorarea cotei forfetare de cheltuieli vine impreuna cu noi schimbari ale bazei de calcul a impozitului de 10% reprezentand plata anticipata in contului impozitului anual pe venit, ale bazei de calcul a impozitului final de 16%, dar si a bazei de calcul al contributiilor sociale obligatorii, odata cu eliminarea scutirii de la plata contributiei de asigurari sociale pentru cei care au si calitatea de salariati.

Spre deosebire de anii anteriori, anul 2016 aduce urmatoarele schimbari:
- impozitul anticipat de 10% se aplica la venitul brut, conform art. 72 alin. (2) din Legea 227/2015, asadar la o baza de calcul mai mare decat in anul 2015 cand cota de 10% se aplica la venitul brut din care se deduc contribuțiile sociale obligatorii reținute la sursa;

- impozitul final de 16% se aplica la venitul brut din care se deduce cota forfetara de cheltuieli, dupa caz, si contributiile sociale obligatorii retinute la sursa,conform art. 73 alin. (2) din Legea nr. 227/2015; recunoasterea acestor cheltuieli si in cazul impunerii finale transforma aceasta metodologie intr-una avantajoasa atat din punct de vedere al obligatiilor declarative, cat si de plata;

- doar persoanele fizice asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale si pensionarii nu datoreaza contributia de asigurari sociale in cota de 10,5%, conform art. 150 din

Legea 227/2015. Astfel, nu vor datora contributia de asigurari sociale pentru veniturile din activitati independente decat persoanele fizice asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale, care nu au obligatia asigurarii in sistemul public de pensii potrivit legii, precum si persoanele care au calitatea de pensionari. Potrivit noilor reglementari salariatii nu vor mai fi exceptati de la plata contributiei de asigurari sociale datorata pentru veniturile din activitati independente realizate.

Noul Cod fiscal nu va modifica baza de calcul al contributiilor sociale datorate, aceasta fiind reprezentata de diferenta dintre venitul brut si cheltuiala forfetara, conform art. 149 si art. 171 alin. (1) din Legea 227/2015. Totodata, pentru pensonari si salariati se pastreaza facilitatea aplicata pana in prezent, acestia nedatorand nici in 2016 contributia individuala de asigurari sociale de sanatate, conform art. 171 alin. (4) din Legea nr. 227/2015.

Spre exemplu, in cazul unei persoane care cumuleaza veniturile din drepturi de autor cu venturi din pensii sau care este asigurata intr-un sistem propriu de asigurari sociale realizand alte venituri din activitati independente, exceptata de la plata contributiilor sociale individuale, va datora acelasi impozit, fie ca opteaza pentru retinerea la sursa in cota de 10% cu plata ulterioara a diferentei de 6% de impozit pe venit, fie ca opteaza din start pentru impunerea finala de 16%.

Astfel, in primul caz, pentru un venit brut de 1.000 lei, persoanei i se va retine la sursa un impozit de 100 lei (1.000 lei x 10%), urmand ca odata cu depunerea declaratiei privind veniturile realizate sa i se recunoasca si cota forfetara de cheltuieli de 400 lei (1.000 lei x 40%). Impozitul datorat va fi de 96 lei ((1.000 lei – 400 lei) x 16%), iar diferenta de impozit platita in plus fata de impozitul datorat se va restitui sau se va compensa potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala. in cel de-al doilea caz, in care persoana ar opta catre impunerea finala, cota de 16% s-ar aplica de la bun inceput la diferenta dintre venitul brut si cheltuiala forfetara stabilindu-se acelasi impozit pe venit de 96 lei, persoana fizica nemaiavand nici o alta obligatie declarativa si de plata.

Pentru anul 2016, pentru celelate categorii de persoane, situatia se poate dovedi mai avantajoasa in masura in care se opteaza pentru impunerea finala atat din punct de vedere al obligatiilor declarative, cat si din punct de vedere al celor de plata. Potrivit noului Codul fiscal impozitul final se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut din care se deduce cota forfetara de cheltuieli, dupa caz, si contributiile sociale obligatorii retinute la sursa.

In schimb, venitul net anual din drepturile de proprietate intelectuala care face obiectul completarii Declaratiei privind veniturile realizate se stabileste prin scaderea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.

Astfel, in masura in care recalcularea venitului net anual prin recunoasterea contributiilor sociale obligatorii datorate nu va fi admisa decat pentru situatiile in care venitul net anual va fi determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitate si stabilit potrivit Declaratiei privind venitul realizat, optiunea catre impunerea finala va fi mai avantajoasa fiind recunoscute nu doar cheltuielile forfetare, dar si contributiile sociale obligatorii platite.

Din acest punct de vedere sunt de urmarit Normele metodologice de aplicare ale noului Codul fiscal care ar trebui sa clarifice o serie de probleme legate de aplicarea algoritmului de calcul al impozitului pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuala, dar si modalitatea de impunerea a acestora in functie de modul lor de realizare, spre exemplu, situatia cesiunilor de drepturi de proprietate intelectuala care intra in sfera sarcinilor de serviciu.

In concluzie, plata sub forma de drepturi de autor ramane o metoda de plata de venituri catre persoanele fizice pretioasa chiar daca reglementarile care excludeau aceste venituri de la posibilitatea recalificarii drept activitate dependente au fost abrogate inca din cursul anului 2015.

Astfel, chiar daca, in lipsa unor norme care sa excluda in mod expres drepturile de autor din randul veniturilor care pot face obiectul reincadrarii potrivit noului art. 11, fiind astfel supuse indeplinirii a minim 4 dintre conditiile impuse de pct. 3 al art. 7 din noul Cod fiscal, categoria drepturilor de proprietate intelectuala va ramane o categorie avantajata fiscal.

Dani Cucu
Consultant fiscal, Expert contabil